In linistea noptii, luna isi cerne vraja printre scanteile de diamant ale stelelor.
O stea sta agatata de un brat al lunii de frica sa sclipeasca in infinitul cerului. Ii este teama ca stralucirea ei va fi pierduta printre razele de aur al diminetii.
Nu-ti fie teama, tu vei straluci in mintea mea pana la sfarsitul timpurilor mele.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Pe cind si o carte, Vic?
RăspundețiȘtergereSe poate si un anonim anormal? :)
RăspundețiȘtergereDaca iti scrii numele de acum inainte, desi am o banuiala cine esti iti voi raspunde.
Stii doar ca nimic nu este gratis pe lumea asta :).
Hai facem altfel,tu imi raspunzi acuma la intrebarea de mai sus, iar eu daca nu uit si am sa mai postez ceva comentariu pe viitor, am sa ma semnez,deal? ;)
RăspundețiȘtergereTu-mi raspunzi la urmatoarea intrebare si apoi "batem palma".
RăspundețiȘtergereEsti Vali, nu?
Din pacate...sint!
RăspundețiȘtergereMai intru pe aci cind imi mai aduc aminte sa vad ce povesti iti mai inventeaza creierasul ;)
Poti sa intri si pe mess .. o sa incerc sa nu musc :)
RăspundețiȘtergereRaspuns: niciodata ..
RăspundețiȘtergere