vineri, 31 decembrie 2010
joi, 23 decembrie 2010
luni, 20 decembrie 2010
marți, 14 decembrie 2010
luni, 22 noiembrie 2010
marți, 26 octombrie 2010
marți, 5 octombrie 2010
duminică, 3 octombrie 2010
miercuri, 28 iulie 2010
luni, 14 iunie 2010
luni, 7 iunie 2010
marți, 1 iunie 2010
vineri, 21 mai 2010
luni, 10 mai 2010
Sa nu uiti
In linistea noptii, luna isi cerne vraja printre scanteile de diamant ale stelelor.
O stea sta agatata de un brat al lunii de frica sa sclipeasca in infinitul cerului. Ii este teama ca stralucirea ei va fi pierduta printre razele de aur al diminetii.
Nu-ti fie teama, tu vei straluci in mintea mea pana la sfarsitul timpurilor mele.
O stea sta agatata de un brat al lunii de frica sa sclipeasca in infinitul cerului. Ii este teama ca stralucirea ei va fi pierduta printre razele de aur al diminetii.
Nu-ti fie teama, tu vei straluci in mintea mea pana la sfarsitul timpurilor mele.
vineri, 7 mai 2010
Hotul de vise
A fost odata ca niciodata un hot de vise. Cat era noaptea de lunga cutreiera in lung si lat si fura visele copiilor cuminti.
Hotul nostru traia in tara viselor frumoase si era inconjurat de visele pure ale micutilor jefuiti. Isi iubea tara frumos colorata si intotdeauna incerca sa o impodobeasca cu cat mai multe vise. Isi luase toate masurile juridice si administrative ca sa nu fie dat in judecata pentru evaziune visuala si ocolea cu destula destoinicie toate procesele de constiinta aduse de catre asociatia de protectie a viselor copiilor mici.
Nu pierduse nici unul si ii placea ca totul venea de-a gata, nu trebuia sa-si puna mintea la contributie si sa contribuie singur la imbogatirea tarii lui.
Totul era linistit si frumos pana intr-o noapte cand hotul nostru a furat visul unui copil.
Numai ca visul lui nu se potrivea cu visele celorlalti pure si colorate, acesta era un vis murdar si pervers, rautacios nevoie mare, care nu se potrivea cu lumea pe care si-o crease.
Hotul nostru incepuse sa devina nelinistit pentru ca acum dupa ce furase atatea vise frumoase ar fi trebuit sa inceapa sa trieze visele urmatoare, intreaga lui lume ar fi fost data peste cap.
Framantat de atatea probleme nu stia daca ar fi bine sa dea visul inapoi sau sa il puna in lumea lui.
Vai dar nici vorba de asa ceva, daca l-ar pune in lumea lui celelalte vise s-ar infecta, probabil s-ar usca si s-ar stinge cu timpul. Lumea lui trebuia sa ramana frumoasa si luminoasa, cu orice pret. Asa ca il inapoie in noaptea urmatoare. Problemele nu se linistira pentru ca tot furand vise frumoase produsese un dezechilibru in lumea viselor si cosmarurile ajunsesera la putere.
Visele frumoase se imputinau pe noapte ce trecea, iar hotul nostru nu mai avea cu ce sa-si intretina atmosfera lumii lui.
Incerca sa dea la schimb vise pentru a inoii repertoriu de vise frumoase sau sa cumpere, dar visteria tarii viselor scadea si odata cu ea cresteau si nelinistile hotului nostru.
Trebuia sa faca ceva neaparat. Dar ce? Ce putea sa faca el acum cand facuse atat rau ?
"As putea sa inapoiez visele copiilor inapoi pentru ca apoi sa le fur la loc. Of dar ar fi acelasi lucru, as ajunge in acelasi impas."
In minte ii incolti un vis frumos care lumina tot cerul tarii viselor. Deci se poate isi spuse el, as putea sa-mi construiesc tara viselor mele fara sa mai apelez la visele altora.
Cu timpul hotul nostru deveni un om cinstit care inapoie visele copiilor.
Si a trait fericit in tara viselor pana la sfarsit.
Hotul nostru traia in tara viselor frumoase si era inconjurat de visele pure ale micutilor jefuiti. Isi iubea tara frumos colorata si intotdeauna incerca sa o impodobeasca cu cat mai multe vise. Isi luase toate masurile juridice si administrative ca sa nu fie dat in judecata pentru evaziune visuala si ocolea cu destula destoinicie toate procesele de constiinta aduse de catre asociatia de protectie a viselor copiilor mici.
Nu pierduse nici unul si ii placea ca totul venea de-a gata, nu trebuia sa-si puna mintea la contributie si sa contribuie singur la imbogatirea tarii lui.
Totul era linistit si frumos pana intr-o noapte cand hotul nostru a furat visul unui copil.
Numai ca visul lui nu se potrivea cu visele celorlalti pure si colorate, acesta era un vis murdar si pervers, rautacios nevoie mare, care nu se potrivea cu lumea pe care si-o crease.
Hotul nostru incepuse sa devina nelinistit pentru ca acum dupa ce furase atatea vise frumoase ar fi trebuit sa inceapa sa trieze visele urmatoare, intreaga lui lume ar fi fost data peste cap.
Framantat de atatea probleme nu stia daca ar fi bine sa dea visul inapoi sau sa il puna in lumea lui.
Vai dar nici vorba de asa ceva, daca l-ar pune in lumea lui celelalte vise s-ar infecta, probabil s-ar usca si s-ar stinge cu timpul. Lumea lui trebuia sa ramana frumoasa si luminoasa, cu orice pret. Asa ca il inapoie in noaptea urmatoare. Problemele nu se linistira pentru ca tot furand vise frumoase produsese un dezechilibru in lumea viselor si cosmarurile ajunsesera la putere.
Visele frumoase se imputinau pe noapte ce trecea, iar hotul nostru nu mai avea cu ce sa-si intretina atmosfera lumii lui.
Incerca sa dea la schimb vise pentru a inoii repertoriu de vise frumoase sau sa cumpere, dar visteria tarii viselor scadea si odata cu ea cresteau si nelinistile hotului nostru.
Trebuia sa faca ceva neaparat. Dar ce? Ce putea sa faca el acum cand facuse atat rau ?
"As putea sa inapoiez visele copiilor inapoi pentru ca apoi sa le fur la loc. Of dar ar fi acelasi lucru, as ajunge in acelasi impas."
In minte ii incolti un vis frumos care lumina tot cerul tarii viselor. Deci se poate isi spuse el, as putea sa-mi construiesc tara viselor mele fara sa mai apelez la visele altora.
Cu timpul hotul nostru deveni un om cinstit care inapoie visele copiilor.
Si a trait fericit in tara viselor pana la sfarsit.
joi, 22 aprilie 2010
luni, 12 aprilie 2010
duminică, 11 aprilie 2010
Te astept
Te astept sa patinam pe sarma si sa urcam pe cel mai inalt munte de clestar, acolo unde rasuna triluri de clopotei de matase si pulasii solari isi fac aparitia la rasarit.
marți, 23 martie 2010
luni, 15 martie 2010
vineri, 12 februarie 2010
Inima
Inima este rosie si tare sub forma unei capsuni rare.
Chiar daca este pistruiata, te poate atrage pe data.
Te atrage prin aroma si respinge fara noima.
Cand tipa, cerul se eclipseaza, iar ploaia plange indata.
Cand rade, soarele zambeste si campia infloreste.
Este rosie si mare, un pic intepatoare.
Iar daca va vraji vreodata, o face fiindca e fermecata.
Chiar daca este pistruiata, te poate atrage pe data.
Te atrage prin aroma si respinge fara noima.
Cand tipa, cerul se eclipseaza, iar ploaia plange indata.
Cand rade, soarele zambeste si campia infloreste.
Este rosie si mare, un pic intepatoare.
Iar daca va vraji vreodata, o face fiindca e fermecata.
luni, 8 februarie 2010
vineri, 5 februarie 2010
Ghicitoare geometrica
Se da un patrat si un triunghi echilateral. Latura patratului este egala cu latura triunghiului. Cele doua forme geometrice se unesc intr-o pozitie bine definita rezultand un pentagon. In cadrul patratului, in partea de sus a laturii se adauga alte doua patrate, latura acestora fiind 1/3 din latura patratului mare. Acestea se pozitioneaza la distante egale una fata de cealalta si de laturile patratului mare. In cadrul patratului mare se mai adauga un dreptunghi avand latimea 1/4 din latura mare a patrarului si lungimea 1/2 din latura patratului mare. Una din laturile de 1/4, se pozitioneaza paralel fata de latura de jos a patratului mare, la mica distanta. Laturile de 1/2 ale dreptunghiului sunt paralele cu laturile patratului mare si la distante egale una fata de cealalta.
Intrebarea 1: Ghici, ghicitoarea mea. Ce rezulta din reuniunea tuturor formelor? (raspuns negeometric)
Intrebarea 2: A ce forma geometrica suna raspunsul la intrebarea 1? (cand rostesti cuvantul, la ce forma geometrica te duce gandul)
Intrebarea 1: Ghici, ghicitoarea mea. Ce rezulta din reuniunea tuturor formelor? (raspuns negeometric)
Intrebarea 2: A ce forma geometrica suna raspunsul la intrebarea 1? (cand rostesti cuvantul, la ce forma geometrica te duce gandul)
luni, 25 ianuarie 2010
Piticu de serviciu
Cutia se deschise dupa multa vreme si piticul de serviciu se prezenta la raport.
- Sa traiti. Permiteti sa raportez.
- Spune, se auzi o voce zgomotoasa si puternica.
Piticul se uita in directia suieratului curios sa vada faptura careia trebuia sa-i dea mereu raportul la iesire din cutie. Creatorul, stapanul absolut, fiinta din spatele cortinei.
Creatura era postata in intuneric, asa ca piticul nu putu deslusi decat o forma diforma, un fel de fum care se prelingea in valuri.
- Deci, ce te holbezi atat, hai spune mai repede.
- Pai, sa stiti ca de la ultimul dezastru provocat de piticii revoltati care s-au saturat sa stea degeaba si sa nu faca noi dezastre si pagube, nu s-au mai intamplat evenimente deosebite. Dupa cum stiti cutia a fost sigilata bine si de atunci nici unul nu a mai reusit sa evadeze. Toti sunt bine sedati si isi desfasoara activitatile distribuite in mod normal si ordonat. Nici vorba de rebeliuni, toti s-au resemnat sau asa par.
- Ca sa nu avem surprize vei fi desemnat ca spion de elita si trimis in misiune. Va trebui sa te infiltrezi printre capii rautatilor de la ultima revolta si sa incerci sa storci cat mai multe informatii in acest scop. Orice revolta de orice fel trebuie sa fie inabusita prin orice mijloace.
- Da sa traiti, spuse piticu de serviciu si se intoarse pe calcaie sa plece.
Pleca cu inima stransa pentru ca trebuia sa-si tradeze camarazii de suferinta. Toti erau fiinte zamislite de acelasi creator si ar fi trebuit sa fie supus si sa asculte ordinele stapanului. Pitici fara vointa proprie, fara personalitate, doar niste marionete ale unui creator egoist si posesiv. Asa ca in minte ii incoltii solutia salvatoare. Sa-si ia soarta in propriile maine si sa fuga in lume, departe de rautatile si nebuniile creatorului, departe de gloata. Propriul drum.
In viata ai posibilitatea de a alege intr-o viata linistita, calcand mereu cu grija si ferindu-te mereu de lucruri ca sa nu patesti nimic niciodata sau sa incerci sa o traiesti si astfel sa suporti consecintele care urmeaza. Indiferent cum ar fi, lucrurile care trebuie sa se intample se intampla.
Concluzia: Dupa unii piticu' este un tradator care a tradat cauza, dupa altii un reformator, initiatorul revolutiei de nebuneala, dupa mine este un erou, desi faptele lui nu sunt intotdeauna demne de luat in seama :P . Oricum, datorita lui a luat nastere blogul asta .. poate ca asta este singurul lui merit :).
- Sa traiti. Permiteti sa raportez.
- Spune, se auzi o voce zgomotoasa si puternica.
Piticul se uita in directia suieratului curios sa vada faptura careia trebuia sa-i dea mereu raportul la iesire din cutie. Creatorul, stapanul absolut, fiinta din spatele cortinei.
Creatura era postata in intuneric, asa ca piticul nu putu deslusi decat o forma diforma, un fel de fum care se prelingea in valuri.
- Deci, ce te holbezi atat, hai spune mai repede.
- Pai, sa stiti ca de la ultimul dezastru provocat de piticii revoltati care s-au saturat sa stea degeaba si sa nu faca noi dezastre si pagube, nu s-au mai intamplat evenimente deosebite. Dupa cum stiti cutia a fost sigilata bine si de atunci nici unul nu a mai reusit sa evadeze. Toti sunt bine sedati si isi desfasoara activitatile distribuite in mod normal si ordonat. Nici vorba de rebeliuni, toti s-au resemnat sau asa par.
- Ca sa nu avem surprize vei fi desemnat ca spion de elita si trimis in misiune. Va trebui sa te infiltrezi printre capii rautatilor de la ultima revolta si sa incerci sa storci cat mai multe informatii in acest scop. Orice revolta de orice fel trebuie sa fie inabusita prin orice mijloace.
- Da sa traiti, spuse piticu de serviciu si se intoarse pe calcaie sa plece.
Pleca cu inima stransa pentru ca trebuia sa-si tradeze camarazii de suferinta. Toti erau fiinte zamislite de acelasi creator si ar fi trebuit sa fie supus si sa asculte ordinele stapanului. Pitici fara vointa proprie, fara personalitate, doar niste marionete ale unui creator egoist si posesiv. Asa ca in minte ii incoltii solutia salvatoare. Sa-si ia soarta in propriile maine si sa fuga in lume, departe de rautatile si nebuniile creatorului, departe de gloata. Propriul drum.
In viata ai posibilitatea de a alege intr-o viata linistita, calcand mereu cu grija si ferindu-te mereu de lucruri ca sa nu patesti nimic niciodata sau sa incerci sa o traiesti si astfel sa suporti consecintele care urmeaza. Indiferent cum ar fi, lucrurile care trebuie sa se intample se intampla.
Concluzia: Dupa unii piticu' este un tradator care a tradat cauza, dupa altii un reformator, initiatorul revolutiei de nebuneala, dupa mine este un erou, desi faptele lui nu sunt intotdeauna demne de luat in seama :P . Oricum, datorita lui a luat nastere blogul asta .. poate ca asta este singurul lui merit :).
duminică, 24 ianuarie 2010
Disputa fericirii
Au fost odata patru pitici: piticul dece, piticul asaafostsafie, piticul da si piticul nu.
La rascruce de drumuri neuronale cei 4 pitici se intalnira.
da: Este fericita. Cu siguranta este. Are de toate, multi oameni care o iubesc in jurul ei, toate lucrurile ii merg din plin, tot ce-si propune o sa i se indeplineasca, fara emotii interioare, fara intrebari care sa o macine.
asaafostsafie: Da, cu siguranta ca asa a fost sa fie. Toate lucrurile au un rost care trebuie sa se intample odata si odata. In functie de deciziile care le iei ajungi intr-un anumit punct si iata a ajuns unde trebuie. Aleluia.
dece: Dar de ce este fericita? De ce acum si nu era si mai inainte? De ce nu poate fi tot timpul fericita?
nu: Eu nu cred ca este fericita. Poate este bucuroasa, multumita, dar nu fericita. Poate ca este doar o masca ca sa ascunda ce este in interior. Poate ca toate astea au un scop, sa obtina ceva. Cu siguranta pune ceva la cale. Nu poate fi vorba de fericire. Cand o femeie este fericita inseamna ca ceva nu este in regula, atunci se intampla un lucru grav. Nu, nu cred ca este vorba de fericire.
La rascruce de drumuri neuronale cei 4 pitici se intalnira.
da: Este fericita. Cu siguranta este. Are de toate, multi oameni care o iubesc in jurul ei, toate lucrurile ii merg din plin, tot ce-si propune o sa i se indeplineasca, fara emotii interioare, fara intrebari care sa o macine.
asaafostsafie: Da, cu siguranta ca asa a fost sa fie. Toate lucrurile au un rost care trebuie sa se intample odata si odata. In functie de deciziile care le iei ajungi intr-un anumit punct si iata a ajuns unde trebuie. Aleluia.
dece: Dar de ce este fericita? De ce acum si nu era si mai inainte? De ce nu poate fi tot timpul fericita?
nu: Eu nu cred ca este fericita. Poate este bucuroasa, multumita, dar nu fericita. Poate ca este doar o masca ca sa ascunda ce este in interior. Poate ca toate astea au un scop, sa obtina ceva. Cu siguranta pune ceva la cale. Nu poate fi vorba de fericire. Cand o femeie este fericita inseamna ca ceva nu este in regula, atunci se intampla un lucru grav. Nu, nu cred ca este vorba de fericire.
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
Creaturile iernii
Se pare ca intr-o zi frumoasa de iarna, placuta ploaie si virilul ger s-au intalnit la asfintit. Si cum atractia lor crestea in intensitate pe ora ce trecea, temperatura scadea si mai mult. Din dragostea lor s-au nascut scantei de gheata care s-au numit apoi fulgi de zapada. Zapada a luat diferite forme nascandu-se oamenii de zapada. Dar acesti oameni de zapada nu erau toti perfecti si placuti privirii. Ca in orice rasa existau si defecte. Astfel unii dintre ei aveau cioc, sau cornite, nas de gheata iar altii aveau chiar brate de fierastrau. Unii erau buni, altii rai. Dar cine era de vina pentru asta? Ploaia, gerul sau creatorul?
vineri, 15 ianuarie 2010
joi, 7 ianuarie 2010
Raceala si gripa
Ar fi trebuit sa pun la nas un antivirus, kaspersky de preferat, dar cum am amanat si am gasit tot timpul scuze nu l-am pus. Ba ca nu am licenta, ba ca las pe mai tarziu ca trece, ba ca sunt semne de revenire prin stranuturi puternice si asa m-am umplut de virusi. Puteam sa pun un trail si astfel nu as mai fi avut probleme cu codul galben de inundatii.
A trebuit sa incerc sa ma dezinfectez punand la treaba fervex-ul, astfel drumurile au fost dezmucite si tinute sub control o buna perioada de vreme.
Astept noi statistici referitoare la previziunea si starea bolii. Unii spun ca ar trebui sa ma duc acasa, altii ca nu o sa scap, altii degeaba scap ca oricum sunt cu capu' si asta nu o sa treaca orice as lua, altii "da Doamne", altii "nu pleca".
Da o asteptam sa revina, mi-o promisesem mai demult. O intampin initial cu raceala, mi-e frig prin toti porii, apoi imi devine draga si o astept cu caldura. Temperatura variaza, cand frig, cand cald. Nu ma pot purta constant cu ea. Daca sunt rece cu ea, o sa plece, daca ii arat ca o iubesc, o sa stea o vreme, dar la fel o sa plece, deci orice as face nu o pot multumi. Asa ca o las sa se joace in voie cu mine .. o perioada.
A trebuit sa incerc sa ma dezinfectez punand la treaba fervex-ul, astfel drumurile au fost dezmucite si tinute sub control o buna perioada de vreme.
Astept noi statistici referitoare la previziunea si starea bolii. Unii spun ca ar trebui sa ma duc acasa, altii ca nu o sa scap, altii degeaba scap ca oricum sunt cu capu' si asta nu o sa treaca orice as lua, altii "da Doamne", altii "nu pleca".
Da o asteptam sa revina, mi-o promisesem mai demult. O intampin initial cu raceala, mi-e frig prin toti porii, apoi imi devine draga si o astept cu caldura. Temperatura variaza, cand frig, cand cald. Nu ma pot purta constant cu ea. Daca sunt rece cu ea, o sa plece, daca ii arat ca o iubesc, o sa stea o vreme, dar la fel o sa plece, deci orice as face nu o pot multumi. Asa ca o las sa se joace in voie cu mine .. o perioada.
S-a stricat
Circuitele pozitronice s-au incins la maxim. Este in stand by de 2 zile. I se mai da restart doar pentru a i se administra prafurile si lichidele de racire. Scartaind din toate suruburile, iti spui ca acum o sa se destrame cu totul, ca o ploaie de fiare urmeaza a se revarsa spre pamant. Inca nu se stie daca o sa mai poata fi folosit in continuare sau va trebui schimbat. Se zice ca inca este in garantie, dar vocea de gaina ragusita, da in vileag ca ceva nu este in ordine. Se cere stand by la orizontala, sistemul de orientare fiind grav avariat. Va trebui reconfigurat dupa ce toate circuitele vor fi bine unse si puse in functiune.
S-a stricat, dar se face el bine.
S-a stricat, dar se face el bine.
marți, 5 ianuarie 2010
luni, 4 ianuarie 2010
Inauntru
Sufletele erau prinse in case cu pereti umblatori. Fiecare incearca sa o impodobeasca aruncand cutii de vopsea ca sa si-o decoreze in stilul caracteristic. Cand ceva pare grosolan, unii isi baga mainile sa mai uniformizeze culoarea. Se plimbau impreuna cu ele nestiind unde o sa ajunga. Le este frica de accidente asa ca nu incearca sa se apropie prea mult de alte case, cheltuielile de reparatii ar fi mult prea mari. Fiecare in propria cochilie de melc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
